Spovedania

La parintele Vintila
Vine-Arvinte, cam sfios
Si ii spune: – Fie-ti mila
De un suflet pacatos!

Chiar in saptamina mare,
Cind tot omul e smerit
Si posteste cu-ndurare,
Uite, am pacatuit!

– Ai furat? intreaba popa
– Nu, prea sfinte! Fara vrere
M-am dat diavolului, hopa
In gradina, cu-o muiere!

– Vai de mine, vai de mine…
Greu pacat ai savarsit…
Insa, daca-mi spui cu cine,
Poate fi-vei mantuit.

– Nu pot, a raspuns Arvinte,
Sa-mi fac chinul si mai greu,
Nu pot s-o divulg, Parinte,
Ca ma bate Dumnezeu!

… Era ‘nalta si frumoasa,
Parul blond si ochi de jar,
Gura dulce, voluptoasa,
Dintii de margaritar…

– Nu cumva ai fost cu Tantzi
Din Smirdan, de peste drum?
– Nu pot s-o divulg, ca Domnul
Ma trazneste chiar acum!

… Si-avea flori la cingatoare,
Trup de crin imbobocit,
Mijlocel de fata mare,
Numai buna de iubit.

Poate-ai fost cu Mitza Creatza
Cea usoara ca un fulg ? Din Buzesti ?
– Cere-mi si viata,
Insa nu pot s-o divulg!

… Durdulie, imbujorata,
Numai cintec, numai joc,
Cand te-a strans in brate-odata,
Ai simtit in vine foc !

– Mai, Arvinte-ai fost cu Leana
Care sade pe Neptun?
– Sfinte, geaba-mi zgindari rana,
Fiindca tot nu pot sa spun!

… O comoara tainuita,
Fruct in dragoste scaldat,
Toata plina de ispita,
Toata plina de pacat…

– Bine, du-te ,mediteaza,
Si vii maine, mai dispus,
Domnul sa te aibe-n paza,
– Sarut dreapta! Si s-a dus.

Ajungand in colt, ca vantul,
S-a-ntalnit cu Calistrat
Care l-a-ntrebat: – Prea Sfantul
De pacat te-a dezlegat?

– Inca nu, raspunse-Arvinte
Foarte vesel si vioi,
Dar aflai de la Parinte
Inca trei adrese noi!

( sursa: AICI )

viatainculori
viatainculori

Am trecut prin toate culorile pe care mi le-a oferit viața, pe unele le-am iubit, pe altele le-am urât. Prea târziu am înțeles că puteam să-mi aleg culorile pe care le doream, că puteam să-mi construiesc propriul meu curcubeu. Printr-un început timid, încerc să adun gânduri, trăiri, stări, informații pe care să le împărtășesc cu voi, cei care ajungeți să poposiți în casa mea. Nu mă lovi, sunt scorpion și voi scoate acul atunci când nu te aștepți și când crezi că te-am uitat.

7 Comments

  1. viatainculori Irina Sima spune:

    Asta am remarcat si eu… Prea multe stia popa!
    Ion Minulescu are un umor extraordinar in aceste versuri!

  2. ha ha, clar batea la ochi! Ma si gandeam ce-o face bietul pacatos pana in final.

  3. viatainculori Lamiita Petre spune:

    Spre rusinea mea nu am stiut ca e scrisa de Ion Minulescu. Eminescu, stiu ca a scris niste poezii pe care nu as putea sa le redau aici.

  4. viatainculori Irina Sima spune:

    Are si Eminesc… are… :))
    Dar de Creanga nu zice nimeni nimic cu vestita "poveste a…"
    Nu e ea poezie, dar si acolo popa joaca un rol important!
    :))

  5. viatainculori Irina Sima spune:

    *Eminescu
    mama ei de litere "u" :))

  6. viatainculori Lamiita Petre spune:

    Da…. vestita poveste…

  7. viatainculori Deyutza spune:

    Ha ha ce tare 😂😂😂. Nu stiam poiezia…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Shares
%d blogeri au apreciat: