Soacra mica-i fericita, soacra mare-i foc si para

Veneam mai zilele trecute de unde veneam, de pe undeva cu treaba, ca nu umblu eu asa gura casca si fara rost 😀 si obosita cum sunt de obicei, ma pune dracu si ma asez pe banca de la bloc. Lucru care nu se prea intampla de obicei, dar trebuia sa-mi fac curaj sa urc cele 3 etaje. Si cum m-asez eu la umbra deasa a unui smochin, dupa nici 5 minute, apare si madarm Zoica. Madam Zoica locuieste la parter, mereu e cu un ochi afara si cu unul in oala cu ciorba. E genul de femeie care ar ramane dezamagita daca ar afla ca pamantul se invarte in jurul soarelui si nu invers, sau ca intreg universul nu se invarte in jurul ei.

Am pus-o, mi-am zis, asta ma propulseaza direct la etajul 3 mai repede decat speram. Si dupa ce ne dam binete, din una in alta, ajungem la subiectul ei preferat. Ginerele si nora, ca madam Zoica, are si ginere si nora. E si soacra mare, dar si soacra mica.

In postura de soacra mica, e fericita, fie-sa a avut noroc, a luat un baiat, painea lui Dumnezu. Nimic nu o lasa sa faca, o rasfata ca pe o printesa. Pana si dimineata o asteapta cu micul dejun pregatit, manca-l-ar mama de baiat. Bine crescut, cu bun simt. Ii face mereu surprize Ilenei, fica-sii, cateodata o suna pe ea sa o intrebe cum se face o anumita mancare la care nu se prea descurca, ca sa-i faca o surpriza acesteia cand vine de la servici. Ca vine obosita saraca, lucreaza 8 ore pe zi. De obicei, mananca la coana Zoica, ca tot gateste ea in fiecare zi, dar ii mai face si el cateo surpriza, ca o iubeste tare mult. El trece si ia copii de la camin si ii duce la cuscra, pana seara tarziu cand ii ia acasa. Tot el face si piata, ca tot are munca de teren si poate sa mai plece de la servici. Sambata, cand Ileana are programare la salon de obicei, el face curatenie luna, in toata casa, zice ca oricum se plictiseste pana vine nevasta-sa. Las-o sa se relaxeze si ea dupa o saptamana de munca. Sta cu capul in cifre toata ziua.  Copii raman la cuscra in weekend, sa fie si ei mai liberi, mai pleaca pe la o piscina, la o petrecere…

    – Esti o soacra fericita, ii spun eu.

– Eeeei, sunt si nu sunt. Daca avea si Ionica noroc de o fata asa buna, eram fericita. Dar a luat pe una, nu face nimic. Nu-i place, draga, sa fie gospodina. Nu gateste, nici nu stie sa gateasca. Tot facui eu acum o ciorba de perisoare si am la cuptor niste varza calita, poate trece si el saracul sa manance ceva daca o avea timp, ca ea nu prea mananca, de aia e si asa slabanoaga. Cum sa stiu ca, copilul meu nu are ce manca, fiindca nu ii gateste nevasta-sa, il sun si insist sa vina. Piata n-o face, de gatit, nu gateste, curatenie nu face decat impreuna cu el…. Camara ei, e goala. De fapt nici nu are camara. N-a facut ea o dulceata. I-am dat eu un borcan de dulceata de visine, ca i-am facut Ilenei, ea e moarta dupa clatite cu dulceata de visine. Nici rufele cand le spala nu duce treaba la bun sfarsit singura. Ea le baga la masina, el le scoate si le intinde. Ionel, n-a avut noroc de-o femeie buna, manca-l-ar mama. Sa se scoale si ea dimineata cand pleaca el la servici sa ii faca si lui o cafea. Pai, nu se trezeste, ca ea incepe serviciul la 10, iar el la 7 trebuie sa plece deja. Dar cand o mai veni si un copil, doi, ce-o face? Eu nu o vad pe asta in stare sa aiba grija de ei. Daca nu e in stare sa aiba grija de barbat, de copii, nici atat. O s-o ajute maica-sa, ce sa faca?

– Sau dumneata, coana Zoico, vad ca te tii bine, esti tanara, in putere….

– Doamne fereste!!!! Mi-a intrat si mie reuma in oase, nu pot.

Ce sa fac? Eram fericita daca nimerea si el o fata buna.

Am lasat-o cu durerea ei pe banca, aceea de soacra mica fericita si soacra mare, foc si para, m-am ridicat si i-am spus ca trebuie sa urc in casa.

– Hai, doamna Lamiita, ca intru si eu sa ma uit la varza din cuptor, s-o fi rumenit si rata aia. La 10 vreau sa plec putin in parc, la racoare, ma intalnesc cu niste prietene, mai stam si noi pana la 12, mai povestim, una- alta, ca nu poate omul, numai munca si iar’munca. Grigore( barbatu-su) oricum nu vine pana la 12,30, e cu pansionarii lui la table.

Stau si ma intreb de ce Ileana ei are dreptul sa fie rasfatata, protejata, ajutata, dar nora, nu. Nora ar trebui sa fie un fel de servitoare de- a lui Ionel. Bine ca nu e, e fata desteapta. 😀

Uite, ca nu stiu daca nea’ Grigore e si el socru mic fericit si socrul mare necajit, n-am intrebat-o, dar o s-o intreb data viitoare, insa nu prea curand. ! 😀

 

 

 

viatainculori
viatainculori

Am trecut prin toate culorile pe care mi le-a oferit viața, pe unele le-am iubit, pe altele le-am urât. Prea târziu am înțeles că puteam să-mi aleg culorile pe care le doream, că puteam să-mi construiesc propriul meu curcubeu. Printr-un început timid, încerc să adun gânduri, trăiri, stări, informații pe care să le împărtășesc cu voi, cei care ajungeți să poposiți în casa mea. Nu mă lovi, sunt scorpion și voi scoate acul atunci când nu te aștepți și când crezi că te-am uitat.

8 Comments

  1. viatainculori Elena Stan spune:

    Ai un har deosebit de a povesti și te felicit! Soacra nu se dezminte. Este înainte de toate mama copiilor ei…

  2. viatainculori ghelbere elena spune:

    Ce sa faci, pe o mama nu o multumesti niciodata. Sper ca nu se baga in casnicia baiatului.

  3. viatainculori Valeria Chertes spune:

    Cam greu gasesti o soacra sa ii fij pe plac.

  4. Eh, asa sunt babele astea :)). Cam asa e si a mea. Daca fii-sa il conduce pe barba-su, e fata desteapta si stie ea de ce il tine sub papuc. io daca i-l mai tin pe fii-su din scurt, sigur comenteaza, nu zice niciodata in fata, dar sigur ma mai da dracului uneori.

  5. viatainculori Adriana Ady spune:

    😀 Probabil asa zice si cuscra-sa despre nora ei. Fiecare e partinitoare, cu odrasla ei. Daca ei se inteleg, ar trebui sa lase ciocul mic.

  6. viatainculori CarsOnTheWeb spune:

    Greu tare cu soacra…

  7. viatainculori Irina Sima spune:

    Haha, ce m-ai facut sa rad. Chiar ai un har deosebit de a povesti. Ce ne spui tu aici e ceva clasic. Fiecare isi apara odrasla. Din fericire eu am un Ionel :))) Iar la mine nu soacra e carcotasa ci socrul. Daca de exemplu traseaza una din fiicele lui o linia din punctul A in punctul B, atunci bravo lor, dar daca fac si eu acelasi lucru, atunci e foc si para. Dar atata timp cat eu ma inteleg cu omul meu… numai bine!

  8. viatainculori Iacob Elena spune:

    Vechea poveste…nora si soacra!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Shares
%d blogeri au apreciat: