Vegheate de îngeri, de Michael Phillips- scurt rezumat

Cartea „Vegheate de îngeri” este primul volum din seria „Surorile din comitatul Shenandoah” scrisă de Michael Phillips. O lecție despre prieteneie, omenie și supraviețuire care nu ține cont de culoare sau clasă socială.

 Vegheate de îngeri


Mayme Jukes și Katie Clairborne două fetișcane de aceeași vârstă, două copile care trăiesc în comitatul Shenandoah, Carolina de Nord, dar pe plantații diferite.
Katie, fata albă, fiica unui propietar de plantație, care nu știa ce sunt lipsurile de orice fel, ducând o viață privilegiată și Mayme, fata de culoare, fiind sclavă pe o altă plantație.
Pe când procuparile lui Katie erau: muzica, lectura, plimbările și joaca cu păpușile, cealaltă ducea o viață grea, ca a majorității sclavilor de pe plantații, o viață cu responsabilități și cu multe lipsuri.

Războiul Civil, avea să își pună amprenta și pe viața lor. Tatăl lui Katie, împreună cu cei trei fii pleacă să lupte în războiul dintre Nord și Sud, urmând ca întreaga responsabilitate de pe plantația Rosewood să rămână pe umerii mamei ei. Respnsabilitați extrem de grele pentru aceasta, soldându-se cu multe pierderi. Doar Kate părea neafectată de tot ce se întâmplă în jur, văzându-și în continuare de preocupările ei. Când tatăl acesteia a revenit acasă, revine cu doar doi dintre fii, unul dntre ei aflându-și sfârșitul în tragicul război. Într-un final, părea că lucruile încep să intre pe făgașul normal, până într-o noapte când o bandă de soldați rebeli atacă plantația, iar singura supraviețuitoare rămâne Katie care fusese ascunsă de mamă ei în pivnița casei. Același lucru se întâmplase și pe plantația unde sclava Mayme își ducea viața, ea scăpând că prin minune fiind plecată la rău după apa. Banda lui Bilsby omorâse tot ce le-a ieșit în cale: copii, femei, bătrâni. Un adevărat masacru. După ce își îngroapă mama, frații și bunicul hotărăște să plece de pe plantație fără nicio destinație precisă, dar întâmplarea face să ajungă la conacul de pe plantația Rosewood, găsind-o acolo pe Katye, singura supraviețuitoare și pe părinții și frații acesteia morți.

Mayme știa că nu putea rămane aici prea multă vreme, dar trebuie să îi dea o mană de ajutor lui Katie. Fata nu știa nici să facă focul, nici să mulgă vacile și, ceea ce era și mai important, era speriată și nu avea rude prea apropiate care să se ocupe de ea. Între cele două fete în vârstă de 15 cât avea Katie și respectiv 16 ani, Mayme, se leagă o prietenie strânsă fără a ține seamă de statul lor social sau de culoare. Katie, avea nevoie de ajutorul ei și nu o lasă nici în ruptul capului să plece, iar Mayme era conștientă că fără ea, soartă lui Katye ar fi, ori să trăiască într-un orfelinat ori să fie luată de unchiul ei din partea tatălui cu care nu avuseseră o relație prea bună. Cele două hotărăsc să păstreze aparențele și nimeni să nu le afle secretul, urmând a-și lua toate responsabilitățile pentru ca viața pe plantație să pară ca înainte. Între timp, la conac își mai face apariția o fugară, Emma, tot o sclavă de pe plantația McSimmons unde locuise Mayme. Aceasta fusese fată în casă, iar feciorul stăpânului o necinstise, iar acum îi venise sorocul să nască. Aflând că vor să-i facă de petrecanie, reușește și fuge, nimernd în grajdul lui Katie unde se ascunde pentru a nu fi găsită.

Întâmplări diverse le vor pune în mare dificulate. Oare va reuși ca priceperea și istețimea lui Mayme și cunoștințele și îndrumările lui Katie despre viața la conac să le fie aliat în planul pe care îl puseseră cele două copile?

Dacă ești curios cum se descurcă cele două fete și prin ce întâmplări vor trece, cartea o găsești pe libris.ro, căreia îi mulțumesc și eu pentru această lectură plăcută.

viatainculori
viatainculori
Am trecut prin toate culorile pe care mi le-a oferit viața, pe unele le-am iubit, pe altele le-am urât. Prea târziu am înțeles că puteam să-mi aleg culorile pe care le doream, că puteam să-mi construiesc propriul meu curcubeu. Printr-un început timid, încerc să adun gânduri, trăiri, stări, informații pe care să le împărtășesc cu voi, cei care ajungeți să poposiți în casa mea. Nu mă lovi, sunt scorpion și voi scoate acul atunci când nu te aștepți și când crezi că te-am uitat.

2 Comments

  1. viatainculori Valeria Chertes spune:

    Îmi doresc să citesc aceasta carte.

  2. o perioada grea si politica si convingeri care sigur nu vor lăsa cele doua fete sa fie asa de unite cum si-ar fi dorit. Razboiul asta nord-sud si toate treaba asta cu slavii m-au infiorat intotdeauna. Am vazut si niste filme tare emotionante cu sclavi. De ce oare oamenii aia se comportau cu ei asa?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Shares
%d blogeri au apreciat: